Marti 21 octombrie 2014: “Puteam semna cu Real Madrid in cateva randuri. Cand un club atat de mare te apreciaza, te simti implinit. Am rezistat insa. Am rezistat in special datorita legaturii existente intre mine si orasul Liverpool. Poate ca intr-o buna zi voi regreta acest lucru, dar era foarte posibil sa regret si daca paraseam acest oras” – Steven Gerrard
Nu mai putin de 27 de ani aduna Steven George Gerrard in tricoul cormoranilor de la Liverpool. Nascut la Whiston, Merseyside, capitanul legendar al unui club de legenda marturiseste sovaielnic intr-o conferinta de presa, ca putea ajunge la Real Madrid “in cateva randuri”. Nimic mai adevarat…
Stevie G, omul selectionat de 114 ori in nationala Angliei a fost dorit pentru prima data in 2003 de Real Madrid. Florentino Perez ii adusese la echipa pe Carlo Quieroz si pe David Beckham. Legenda spune ca “mai marele albilor” a oferit atunci 45 de milioane de euro pentru “perla”cormoranilor, dar Stevie “a rezistat”. Revenit la Real Madrid in 2009, Florentino a incercat din nou, sustinut de Jose Mourinho, sa-l aduca pe Gerrard. Era vorba de vara lui 2010, iar capitanul lui Liverpool tocmai declarase ca “ar prefer sa schimbe aerul”. Mourinho a zis “da”, Liverpool a zis “da”, iar Florentino a trecut la fapte. 40 de milioane de lire sterline se spune ca urmau sa plece dinspre Madrid spre Liverpool. Si totusi, peste noapte, Steven George, “a rezistat” din nou tentatiei numite Real Madrid, lasand in urma regretul milioanelor de fani care asteptau ca mutarea sa se realizeze.
Liverpool, echipa care a salvat onoarea adevarurilor prime, Liverpool, acea poveste magica risipita pe cimentul marin de catre destin, Liverpool care reinventase norocul si puterea de lupta a clasei mijlocii din Albion isi pastra “comoara”. Probabil pentru totdeauna…
[su_pullquote align=”right”]Stevie este atat de atasat de Liverpool incat isi petrece chiar si vacantele acolo – Xabi Alonso[/su_pullquote]
Madridul, care era centrul logic al lumii fotbalului se resemnase pentru ca o putere veche a urcat din istoria intunecatului Liverpool si l-a facut pe Steven sa se gandeasca la orasul sau si l-a determinat “sa reziste”. Cele 7 milioane pregatite anual de Florentino pentru a-l convinge pe zeul cormoranilor sa ia drumul Madridului s-au pierdut inexistente intre deprinderile si convingerile unui fotbalist care nu accepta fotbalul fara iubire deplina. La Liverpool, viata a curs, an dupa an, in case mici, schimburi lungi si bucurii modeste, iar oamenii au dezvoltat o fraternitate imbatabila. Ei au trait modest, in costume stramte si pantofi lustruiti la nesfarsit, dar n-au admis nicicand umilinta. In locul marilor acte de splendoare culturala, ei au pus la punct o etica dura si au compus un folclor urban fermecator prioritizand in totala opozitie cu marile orase ale Angliei sau Europei, iubirea si pasiunea. In aceasta lume, pustiul nascut la Whiston a inteles ca sportul nu are aceeasi incarcatura, daca nu-i alaturi iubirea. Pentru oameni, pentru tine, pentru clubul tau.
Diferenta dintre Real Madrid si FC Liverpool a existat doar atata vreme cat a fost vorba de arta jocului de fotbal, de arta de a face bani sau a castiga trofee, o arta vazuta si primita ca ocupatie solitara, fara radacini si fara obligatii. De indata ce s-a asternut noaptea peste casa impresionanta a lui Gerrard in Liverpool, capitanul si-a dat seama ca e dator si ca pe enorma lista de datorii se afla o mare istorie sufleteasca. Si atunci lucrurile s-au schimbat. Viata terna si harnica a generatiilor din care a crescut sufletul orasului Liverpool, iubirea neconditionata, pasiunea dusa la extrem s-au revarsat toate in mintea sa, iar aceste puteri au distrus visul lui Florentino Perez.
[su_pullquote]M-am intalnit cu Stevie a treia zi dupa fantastica finala cu Milan. L-am intrebat: e cea mai fericita zi din viata ta? Stiti ce mi-a zis? Nu, cea mai fericita zi din viata mea a fost cand am primit banderola de capitan la Liverpool – Gerard Houllier[/su_pullquote]
Steven Gerrard a ramas la Liverpool. Ar fi putut ajunge pe Santiago Bernabeu unde era intampinat cu respect si afectiune. Ar fi luptat din greu, ar fi inscris de la distanta si-ar fi castigat respectul si simpatia fanilor merengue. Mai mult ca sigur ar fi castigat mai multe trofee ca in Anglia si cu certitudine mai multi bani. Daca proceda asa, Gerrard castiga ceva ce nu si-a dorit niciodata. El, omul atat de crispat in jurul unui autoportret discret si derutant n-a putut parasi locul care l-a facut ceea ce devenise. N-ar fi reusit la Madrid! Si nu pentru ca nu era un fotbalist magnific. Ci pentru ca Gerrard nu e un tip care sa caute publicitatea,nu a cautat niciodata sa-si fructifice imaginea sau sa devina public, n-a cautat banii si nici Balonul de Aur. A ales sa fie privat, personal, disciplinat ,incapatanat cu naivitate si abil in arta de a indura consecintele propriilor trasaturi. A preferat aerul rece din Liverpool care incarcat de caldura cu care fanii “rosilor” il aplauda ii ofera ceea ce Madridul nu i-ar fi oferit niciodata cu adevarat: iubire neconditionata.