Stiti cum declara unii oameni din lumea fotbalului ca nu e ok sa vorbesti de alte echipe si de jucatorii alto rechipe, atunci cand sunt intrebati « ce parere aveti despre X, ar fi bun la Y ? »
Stiti.
OK, eu tocmai asta vreau sa fac. Pana la urma, eu nu sunt oficial la vreun club, asa ca imi permit ?
Ce mai scriu eu pe aici vine, in principal, din 2 surse, caci eu nu sunt scriitor, nu am surse de inspiratie ?
Prima sursa este reprezentata de carti, filme, ce mai citesc, ce mai aud in stanga si in dreapta, uneori gasesc corelatii intre anumite pasaje din aceste mijloace si anumite situatii de la echipa noastra. Practic, viata ar fi prima sursa ?
A doua sursa este reprezentata de un grup de whatsapp din care fac parte, unde ma intalnesc cu cativa fani Real Madrid, mai impartasim pareri, stiti, pronosticuri etc.
De vreo doua luni, ma sacaie o dorinta de a-mi cristaliza gandurile intr-un articol, marturisesc ca o fac egoist, mai mult pentru mine si pentru cativa din cititori, pentru ca am observat ca in general articolele de pe aceasta pagina sunt doar prétexte pentru ca voi sa vorbiti intre voi pe alte teme ? Referitor la asta, o sa pun un PS la final, ca sa nu afectam subiectul despre care voiam sa discutam.
Asadar, de doua luni se tot discuta si se tot asteapta venirea lui Mbappe la noi, si se discuta de asemenea despre plecarea lui Ramos (initial), apoi despre plecarea lui Ramos la PSG, apoi despre Messi, Hakimi si altii. Ce au in comun multe din discutiile despre transferuri, potentiale sau realizate, din aceasta perioada ? Pe PSG.
Pe mine ma macina de mult timp stirea aceea ca intre presedintele clubului Real Madrid, Florentino Perez si Seicul statului PSG, ar exista un fel de tratat de neagresiune, manifestat prin retragerea uneia din parti atunci cand cealalta e interesata de un jucator sau antrenor. Pe mine m-a deranjat acest tratat. Nu pentru ca as considera ceva in neregula cu aceste tratate, dar as prefera ca ele sa fie facute atunci cand intre cele doua parti exista un echilibru si, mai ales, respect.
In cazul acestui tratat, nu am vazut deloc respect decat din directia Presedinte-Seic, nu si invers, si – asta poate ma deranjeaza doar pe mine, ca oi fi eu orbit de mandrie – nu am vazut nici echilibru, mai degraba a parut ca noi suntem in tratat de frica, sa nu se supere Seicul. Asa cum vad eu fotbalul, as fi dorit mai degraba o lupta dreapta, considerand ca suntem si noi, totusi, un gigant, decat o pace care parea dorita de noi, sa « nu suparam Seicul ». Chestiune de mandrie, de sensibility (apropos de articolul precedent), nu de sense (ratiune). Tocmai de aceea am tacut si am inghitit, am spus “dom’le de aia e Perez presedinte, ca nu se lasa ghidat de emotii, ca mine, ci de ratiune, asa ca o sti el ce face. Pana la urma e un club versus o tara, e posibil sa nu facem fata ».
Ultimele evenimente imi arata ca nici prea multa ratiune nu e buna in viata, asa cum spuneam, masura e totul.
Pare ca si Perez a ajuns la aceeasi concluzie.
Sa revenim la tratat, dar mai intai sa va spun cum ii vad eu pe cei de la PSG.
Ati vazut filmul « Un bacsis de doua milioane de dolari » ? Daca nu, va zic eu pe scurt actiunea. Un baiat bun e insurat cu o doamna speciala. Speciala in sensul ca e destul de stridenta, vocala, dominatoare (si nu in sensul ala bun din 50 shades of Grey ?), artagoasa, pusa pe cearta, lenesa si mereu nemultumita de ce primeste de la viata, considerand ca merita mai mult. Dar e frumusica si poate pacali pe cineva ca si are putina minte, pentru ca se uita toata ziua la televizor la o emisiune concurs de tipul Stii si castigi. Asa ca fata poate sa tina o discutie subtire , poate sa pacaleasca pe cineva ca ar avea si ceva in cap. Pe scurt, o femeie mediocra, dar cu poleiala.
Baiatul asta bun joaca la loto si, pentru ca nu avusese bani sa lase tips unei chelnerite in ziua in care depusese biletul, ii promite acestei chelnerite jumatate din castig. Culmea, castiga 4 milioane de dolari si, baiat parolist, incearca sa ii dea chelneritei 2 milioane, conform promisiunii (apropos de sense and sensibility).
Bineinteles, doamna poleita se opune, dar ma rog, asta vedeti voi in film, cert e ca sufera o transformare totala cand da de bani. Si nu in bine, daca era posibil asa ceva. Toate « calitatile « ei latente, care se observau si cand era saraca, acum ies la suprafata si ni se reveleaza in toata splendoarea. Pe scurt, Doamne devine o taranca, si nu in sensul melodiei lui Dan Spataru, adica acea « tarancuta » gospodina, de familie, loiala si cu toate celelalte calitati ale taranului autentic, ci mai degraba din melodia celor de la Parazitii, « taranul de oras e cel mai prost animal » ?
Ei, cam asta imi inspira mie clubul PSG, il asociez puternic cu Doamna Baiat Bun din acest film.
Motivul principal e ca si Doamna Poleita si clubul asta nu au devenit bogati asa cum devin bogatii aia demni de respect, prin munca multa, printr-o idée geniala, sprintr-o creativitate extrema (sau chiar printr-o mostenire, dar care provenise din aceleasi calitati, numai ca ale predecesorilor). Ei au devenit peste noapte, printr-un castig la loto sau o vanzare a sufletului ? Cand devii bogat peste noapte, nu prea stii cum sa abordezi problema, de aceea multi din oamenii care « patesc » asa ceva, sfarsesc, paradoxal, mai prost. Nu vreau sa cobesc si pentru PSG, dar e o posibilitate.
Asta cu filmul si cu muzica a fost prima sursa ?. A doua, va spuneam, este grupul meu de whatsapp si cand am vorbit despre acest club si despre Seicul statului PSG am observat ca suntem cativa fani RM care « nu plac » acest club-stat. O Sa va spun mai jos de ce nu imi place mie.
Contrar anumitor pareri, nu imi displac cei de la PSG pentru ca au bani si ca fac lucruri pe care le faceam si noi cand aveam bani, acum 10 ani.
As fi si ipocrit sa ii detest pentru asta.
Daca ar fi asa, ar fi trebuit sa ii detest de ani de zile pe Bayern, pe Man United, pe Juve, pe Barcelona (bine, pe ei ii « iubesc » din alte considerente ? ). Dar nu am facut-o.
Pentru ca ceea ce au facut toate cluburile astea grandioase de-a lungul vremii a fost facut operand in cadrul unei societati comerciale capitaliste. Oamenii acestia au facut toti niste investitii, pe care si-au facut calculele ca le vor amortiza prin business-ul pe care il fac. Toti au operat cu riscuri financiare, care merita rasplatite. Toti au avut un bilant de venituri si cheltuieli si chiar daca investitia reprezenta -la momentul initierii sale- o cheltuiala,toate aceste societati comerciale gandeau ca va genera, in cele din urma profit. Mai mult, toate aceste societati au avut in planul de business si un plafon salarial, cu care sa poata « naviga » de la an financiar la an financiar, cu acelasi scop in minte : de a genera profit sau de a muri.
Statul PSG nu opereaza cu aceleasi criterii. Ei nu au buget de cheltuieli, iar cel de venituri din activitatea principala a societatii (care ar trebui sa fie) nu ii intereseaza.
Nu cauta ca la final de an sa faca profit, ca toate celelalte societati. Nu are nicio teama ca daca bugetul e debalansat, vor intra in faliment. Pentru ca daca la final de an e minus, compenseaza Seicul. Regulile FIFA fair play nu sunt pentru ei, doar pentru societati. Cum-necum (desi banuim cum si de ce) Ceferin nu are ca obiectiv evaluarea criteriilor impuse de organizatia imaculata pe care o conduce la statul PSG, el e ocupat sa il barfeasca pe Perez.
De aceea ii detest pe cei de la PSG, pentru ca ei nu vor o concurenta loiala (si mai sunt unii in Anglia, antrenati de un Sfant care tot vorbea de morala acum vreo 10 ani).
Ce e loial pentru o fabrica in a concura dand salarii de 1000 lei unor muncitori (si alegandu-i astfel pe cei mai buni) cu cei care sunt obligati (de reguli si de piata, pe care tu le respecti) sa acorde salarii de 100 lei ? Ce e loial pentru un fermier in a concura avand tractoare ce au costat 10000 lei cu fermierii care ara cu tractoare de 200 lei, pentru ca asa le cer regulile si piata ? Ce e loial intr-o competitie intre o companie cu o tara ?
Pe langa toata “aprecierea negativa” pe care o aveam eu pentru clubul acesta, in ultima saptamana s-a mai adaugat ceva cantitate . Evident, cauzata de discutatul transfer al lui Mbappe.
Eu am tot spus, chiar si in articolul precedent, ca nu cred ca va veni.
Motivul pentru care nu credeam in acest transfer este unul cultural. Adica generat de cultura Seicului
Stiti povestea cu sarpele si cu broasca ? Hai, ca v-o spun eu ?
Era o broasca ce traversa un rau. De pe mal o striga un sarpe si o roaga sa il duca si pe el pe celalalt mal. Broasca refuza, pe motiv ca « tu o sa ma omori, cand o sa fiu in raza ta de actiune ». Sarpele o convinge, totusi, spunandu-i ca nu are cum sa o omoare, pentru ca daca ar omori-o in timpul traversarii broasca s-ar duce la fund si ar muri si el, odata cu ea. Totusi, pe la jumatatea raului, sarpele o musca pe broasca si o omoara. In timp ce murea, broasca intreaba stupefiata « Pai, de ce m-ai omorat ? Acum o sa mori si tu. Nu stiai ? » la care sarpele raspunde, « Ba da, dar nu am putut sa fac altfel, caci asta e natura mea ».
Eram convins, de la cazul Neymar, ca Seicul nu va ceda. Ar fi fost impotriva naturii sale.
Acest om a crescut din copilarie in acest fel. Toata lumea face ce spune el, cand spune el, indiferent de ce se intampla cu el, cu ceilalti, cu lumea intreaga . E trimisul pe Pamant, e Soarele, de la el curge Viata. Cand a decis, in marinimia Lui, sa scape de cenusa clubul PSG, care a devenit astfel Statul PSG, a crezut, pe baza culturii sale, ca nu se schimba nimic. Si a avut dreptate. Cand lumea ii ia azi interviu lui Leonardo, ma bufneste mila de el. Leonardo are la PSG aceeasi autoritate pe care o are Lutu la Steaua. Il vedeti pe Lutu vorbind cu presa ? L-ati vedea ? L-ati crede ? De Poche ce sa mai spun ? Te apuci sa faci misto de altii ? Tu care ai reusit sa pierzi un titlu, adica sa pierzi competitia agricola in care te-au intrecut taranii cu furcile, cand tu arai cu OZN-ul ? Pe astia nici nu pot sa ii detest, mi-e doar mila de ei, saracii.
Asa ca, acestea fiind conditiile, cum era ca Seicul sa piarda un bun al sau cand el nu dorea – deocamdata -sa il piarda ? Cu ce sa il constrangi ?
Cu argumente financiare ? Adica ce se intampla daca nu il vand acum, pierd niste bani ? Asa, si ? Cui ii pasa ? Iau de la Statul tata altii (era sa zic Statul mama, dar mi-am dat seama ce prostie era sa spun) . Cum, nu am voie ? Pai, cine ma pedepseste ? Ceferin ? Ha ?
Cu faptul ca bunul nu mai voia sa fie al meu, ci sa fie al altuia ? Pai de cand decid bunurile ce face proprietarul cu ele ? Ce ma intereseaza pe mine ce fac cluburile, cum e cu vointa jucatorilor, etc. La mine, nu e asa, eu decid cand pleaca bunul.
Cu faptul ca am tratat de prietenie cu clubul care vrea bunul? Pai, tratatul e bun doar atunci cand eu iau jucatori de la el, eu pot sa tratez cu Capitanul lor, pot sa ii si spun acelui Capitan ca daca vine la mine joaca cu Messi, pot sa am discutii cu jucatorii lor, dar asta pt ca ei au jucatori, nu bunuri. Ei nu au voie.
In plus, Seicul ne-a aratat si in trecut cum vede viata. Cu Barcelona cand a fost vorba sa il vrea pe Neymar nu a discutat si a platit clauza de 222 milioane si l-a luat. Cand Neymar a vrut inapoi la Barcelona, Seicul a zis « nu pleaca bunul, chiar daca la anul pleaca gratis » si nu a plecat. Fanii s-au opus pastrarii lui (pe buna dreptate, saracii prizonieri) dar de cand se uita Seicul la ce vor fanii ?
La Veratti la fel.
Deci, omul avea o istorie. Nu aveam nicio speranta ca isi va invinge natura.
Ei, si ca tot vorbeam de Neymar, hai sa vorbim si de singurul lucru care nu pare identic cu toate celelalte cazuri. Nu zic « nu E identic, ci nu PARE identic » pentru ca pana nu il vad pe Kylian in alb Real Madrid, nu o sa pot fi sigur de asta.
Daaar, deocamdata, singura raza de lumina in aceasta pestera a lui Platon este acest jucator.
Acum 4 ani l-am injurat si pe el si l-am bagat in aceeasi galeata cu 90 % din fotbalistii de care ma plang eu mereu. Aia hrapareti, fara dorinte, fara loialitati, fara principii. Faptul ca atunci a ales PSG in dauna Real Madrid m-a facut sa cred ca e si el unul care se potriveste acolo. Pare ca nu era asa, pare ca baiatul chiar isi facuse un parcurs si gandise teribil de rational, pe principiul “la Real o sa merg cand o sa fiu sigur pe picioarele mele”.
Comportamentul lui de acum mi se pare, insa, fabulos. De l-ar tine Dumnezeu !
Nu spun asta interesat, pentru ca ar veni la noi si ne-ar ajuta (desi e clar ca ne-ar ajuta). Nu asta e motivatia mea.
Motivul pentru ca sunt atat de impresionat de copil este ca pare arhetipul eroului. Ala care se lupta cu conditiile grêle si care tine capul sus, in ciuda situatiei care ar dobori 99% din oameni.
Faptul ca omul rezista presiunii Seicului, e fantastic. Faptul ca face asta dupa ce stie ce s-a intamplat cu alte bunuri care au avut pareri, e si mai si. Faptul ca isi face datoria profesionist in timpul acestei furtuni, e de admirat.
Faptul ca refuza propunere dupa propunere din partea Seicului, e de neimaginat. Sa ti se ofere 45 milioane pe an si tu sa zici nu, doar ca sa joci acolo unde tu vrei, e … eroic. E un stand-off, iar copilul sta la duel cu Seicul, in timp ce toate victimele Seicului zac pe jos, ca dovada a infailibilitatii acestuia. Culmea, noi am vrea sa il ajutam, dar nu putem, pentru ca e in colivia de aur si copilul e singurul care se poate elibera.
Story-ul sharuit de el aseara m-a impreionat tare de tot. Sa fii atat de aproape de visul tau, pentru ca DEMONSTREZI ca tu chiar ai face orice pentru a-l atinge si , totusi, sa nu ti-l atingi, e groaznic. Stiu ca sufera acum, si stiu ca va suferi si mai tare stand intr-o colivie unde nu se va mai simti iubit nici de fani, nici de coechipieri (poate doar de Ramos, daca el simte asa cum sper eu ca simte) nici de Seic. Dar sper din toata inima ca speranta aia a lui, de Dream On, sa il tina tare si mai sper ca in ianuarie, sa declare public ca a semnat cu noi (cand va avea voie, ca noi respectam regulile) si sa se elibereze mai repede din colivie.
Sper sa se tina tare, stiu ca urmeaza alte asalturi, dar sper sa fie el David care sa il invinga pe Goliat, pentru ca lumea are nevoie sa vada ca Goliath poate fi invins si ca bunurile pot avea vointa. E singurul din lume care poate face asta, singurul care poate lupta cu acest Goliath care primeste totul.
Daca ajunge la noi, promit ca nu stramb din nas nici daca nu da niciun gol 5 ani, si mai cred ca va deveni unul din eroii mei top 3 all time. Pentru ca nu e doar un fotbalist bun, ci pare ca e (sper sa reziste si sa devina cu adevarat) un EROU ! Un EROU pentru mine, pentru felul in care vad eu viata.
Cum am invatat aseara, AGUANTA, Kylian!
PS : Ca sa clarific, nu ma deranjeaza deloc discutiile ce nu au legatura cu artiolul meu, nu sunt deloc vanitos pe aceasta tema, caci imi stiu valoarea (adica zero ?). Dar cred ca sunt alte articole pe site, scrise de oameni care chiar se pricep si care chiar scriu bine si cred ca e pacat sa faceti acest lucru. E pacat pentru ca autorii intentionau sa dezvolte un dialog cu voi, pe temele despre care scriu. Ar fi fost o comunicare mai buna si o comunitate mai apropiata. De aceea am si pus un articol la pin, in care va lasam posibilitatea de a discuta despre orice altceva decat temele articolelor « de zi » Va incurajam frenetic sa folositi acel loc pentru a discuta despre Arsenal, City, De Bruyne si orice altceva doriti. Dar daca doriti ca autorii articolelor sa si comunice cu voi pe temele despre care scriu, va rugam sa nu mai comentati la aceste articole decat pe temele din articol. Cine stie, poate unii dintre voi chiar au intrebat ceva sau au comentat ceva pe tema, iar noi, cei care mai scriem cate ceva aici, nu am vazut, pentru ca e greu sa depistezi 3-5 raspunsuri la tema intr-o mare de 300 comentarii.
Sper ca nu v-am suparat cu aceasta rugaminte si ca intelegeti ca o fac tocmai pentru a avea o comunitate mai stransa.
