Atunci cand s-a inventat dezbaterea, prin secolul 18, oamenii se adunau in Londra ca la un spectacol de teatru, plateau bilet, beau 14 beri si ascultau cu interes cum doi oameni care aveau opinii diferite despre un subiect incercau sa il argumenteze. Asta inainte sa o faca prin intermediul politicii, cu impact, sa spunem, national (cel putin). Pur si simplu, oamenii aceau asta de placere, fara niciun impact, doar din dorinta de a-si convinge oponentul si – mai important – spectatorii, de validitatea propriului punct de vedere. Pana la urma, totul era facut pentru spectatori, era un fel de forma de divertisment, pe langa o forma de exprimare culturala ( si de dezvoltare intelectuala, daca ma intrebati pe mine).
Atunci cred ca a fost si ultimul moment in care acesi spectatori chiar veneau la dezbatere cu mintea nehotarata asupra carui punct de vedere e valid si fara sa creada ca unul dintre cei care vor evolua pe scena e un idiot, iar celelalt e The Real Deal 🙂
Acum vreo cativa ani, cand eram si eu mai tanar si mai increzator in umanitate :), am petrecut mult timp uitandu-ma la dezbateri pe internet si am descoperit ca nici spectatorii de la respectivele dezbateri, cu atat mai putin participantii, dar – cel mai grav – nici eu, personal, nu mai sunt azi dispusi sa isi schimbe parerea cu care veneau deja bine hotarati inca inainte de dezbatere. Dupa ce am vizionat muuulte asemenea showuri, am concluzionat, in ciuda tineretii mele, ca e o mare pierdere de timp :).
Ulterior, parerea aceasta mi s-a accentuat in urma experientei personale de viata, cand am sesizat ca orice argument as aduce unui interlocutor care are o opinie formata, dar ORICE argument, acesta nu se va misca de pe pozitia sa. In unele cazuri, ii banuiesc pe interlocutorii mei ca sunt incapatanati si orgoliosi si nu VOR sa accepte ca gresesc, desi dau unele semne ca isi dau seama ca gresesc si ca dreptatea ar putea fi de partea mea. Macar aici, desi nu agreem asupra unui punct de vedere comun, macar raman cu satisfactia ca odata ajunsi acasa, in fata oglinzii, respectivii interlocutori isi recunosc siesi ca ar putea sa se insele.
Pentru tipul asta de oameni, Schopenhauer a scris chiar un mic indrumar de buzunar, ca nu pot sa ii zic o carte, se numeste “Arta de a avea intotdeauna dreptate” si prezinta 50 tehnici pe care sa le folosesti in dezbatere. Curios e ca multe dintre ele sunt folosite instinctiv de oameni, cu toate ca nu au citit cartea :). Nu v-o recomand daca va regasiti in categoria asta de oameni, ca oricum e grav 🙂 Dar v- o recomand daca doriti sa identificati mai usor interlocutorii care folosesc aceste tactici “ticaloase”, macar sa nu puneti la suflet 🙂
Dar mai sunt si cazuri, si astea ma fac sa cred ca e o pierdere de vreme, in care simt ca oamenii sunt sinceri si nu POT accepta alt punct de vedere, pur si simplu sunt opaci la orice alta abordare a subiectului.
De aceea, incerc pe cat pot sa ma feresc de dezbateri, desi nu reusesc intotdeauna, caci oricat de batran as fi, sangele ramane fierbinte 🙂
Singura persoana cu care am in continuare dese dezbateri, ca sa fiu elegant, e sotia mea, si asta din doua motive. 1 Sunt obligat 🙂 2. Ca sa fiu sincer, ca ea oricum nu citeste ce scriu eu aici, ea e singura persoana care chiar IMI recunoaste si mie, nu numai ei, ca uneori am dreptate. Nu atunci, in valtoarea focului, dar e bine si mai tarziu. Sincer sa fiu, si eu cred ca fata de ea recunosc cel mai des cand ea are dreptate, si nu numai pentru ca o iubesc, dar si pentru ca… ea are de cele mai multe ori dreptate, dintre toti cei cu care mai dezbat eu 🙂
SI DIN ACEST MOTIV, dar si pentru ca eu, natural, nu sunt o persoana care sa fie fair play, in sensul pe care il da media astazi acestui cuvant, eu nu caut foarte des dezbateri cu fanii FC Barcelona. Am multi prieteni fani FCB si am avut pana la vreo 20 ani multe certuri amicale cu ei, pana cand m-am prins eu cat de adevarata e vorba aia cu “mai bine sa ne concentram pe lucrurile care ne unesc, decat pe cele care ne dezbina”. Nu am ajuns niciodata la un consens cu ei, asa ca mi s-a parut ca nu are rost.
Si, repet, astia erau prietenii mei, unii foarte, foarte buni. De altfel, cel mai bun prieten din viata mea de copil, ca un frate, era si este fan FCB. Multa bataie s-a consumat cand aveam 14 ani pe subiectul asta 🙂
Va dati seama ca in online stau foarte departe de fanii FCB, nu caut si nu raspund, de obicei, fanilor respectivi, ca stiu ca nu are niciun rost.
Cu toate astea, in perioada in care am fost mai putin prezent aici, pe site, am vazut ca e un fan FCB care scrie destul de des aici, si trebuie sa marturisesc ca primul meu instinct a fost sa vorbesc cu administratorii sa il scoata 🙂 Noroc ca sunt mai batran acum, si mai cumpatat, si am zis sa citesc intai sa vad cum/ce scrie, sa vedem daca pentru comunitatea noastra e un plus sau un factor de stres. Cred ca ambele :). Pentru mine, e un plus, mi se pare civilizat si ca uneori aduce argumente destul de bune. Pentru altii, simt ca e un stres :), dar cred ca le prinde bine sa fie expusi si la opinii contrare, desi de opinii contrare si de razboaie chiar nu duce lipsa acest site, ne luptam noi feroce intre noi destul.
Tocmai pentru ca e unul dintre cei mai echilibrati fani FCB pe care ii vad eu online, l-am rugat recent sa imi spuna cum vede el situatia Negreiro-FCB derulata pe parcursul a 15 ani ( e important ca nu a fost a one night stand intre astea doua parti, a fost o casatorie, practic. Dragoste curata, parteneriat in toata regula.
Ca sa nu devina si mai lung acest articolas, o sa pun in primul comentariu atat intrebarea mea, cat si raspunsul lui Simion, va rog sa le cititi pe acestea intai, inainte de a continua.
Inainte de a-i raspunde si eu lui Simion, avm realizat inca o data cat de diferit e acest club de noi si, mai ales, cat de diferit e acest club de un club pe care l-as sustine eu vreodata. Valorile mele si ale lui sunt atat de diferite incat cred, sincer, ca daca ar ramane doar cluburi ca asta, PSG si City pe lume, as putea, in sfarsit, sa ma eliberez de microbul asta care imi consuma atat timp si nervi 🙂
Ei spun ca sunt “mes que un club” si aici chiar sunt de acord cu ei.
La meciul pe care l-am pierdut zilele trecut contra lor, colegul Simon a avut o descriere perfecta a clubului nostru si al lor, asta fiind, in opinia lui, si eu o impartasesc, motivul pentru care in ciuda faptului ca ei au o echipa mai slaba decat a noastra, reusesc sa ne invinga atunci cand o fac, cu atat mai mult acum, cand antrenor la ei este unul care nu numai ca impartaseste, dar e si unul din membrii fondatori ai starii asteia de spirit.
Simon zicea asa „ Barcelona se identifica fundamental cu ANTI-Madrid, ei sunt anti, sunt cei care lupta contra Madridului, au cupa 4-0 pe Bernabeu, e singurul trofeu care ii intereseaza, iar toate celelalte trofee pe care le castiga, daca le castiga, sunt importante pentru ei pentru ca au intrecut Madridul. In acelasi timp, noi ne identificam cu UCL. Noi ne mobilizam exemplar cand jucam in UCL, ei se mobilizeaza exemplar cand joaca impotriva noastra”
Mentionez ca nu e un citat exact, ci e o parafrazare a lui.
Probabil ca atitudinea asta a lor vine din dorinta lor de independenta, de autonomie, din dorinta de a se rupe de Spania si de amintirea lui Franco, atunci cand chiar au fost victime. Iar clubul FCB nu e doar un club de fotbal, el este forma de lupta, e armata lor, e tot ce pot arunca in aceasta lupta. Problema pe care eu le-o vad, e ca fiind tot timpul in starea de victima, de asuprit, de pagubit, de furat, de dezavantajat, de amarat, de oropsit, de nenorocit, de umilit si obidit, clubul asta si fanii sai au dezvoltat o a doua piele. Mai grav e ca asta e cea de la suprafata, nu ajungi sa cunosti ce e in realitate un cetatean catalan, ca te opreste pielea de victima. Ce ma surprinde pe mine, mai ales in mediul online, e ca starea asta de spirit au preluat-o, si asa cum se intampla mereu, au amplificat-o chiar, si oamenii care nu au nicio treaba cu Catalunia. De aia vezi tot felul de straini, printre care si romanii cu care intram noi in contact mai des, ca au si ei aura de victima. Spun aura, pentru ca asa o vad ei, eu i-as spune duhoare 😊. Dar asta pentru ca mie nu imi place deloc aceasta stare. Daca ma analizez atent, ceea ce prefer sa nu fac, cred ca am, personal, cateva atribute ce m-ar califica la discriminat, victima, si alte traznai, dar eu ma consider mega norocos cu tot ce am si tot ce am primit la Imparteala. Si asta ma face mai fericit, cred, de aia pielea de victima nu imi face cu ochiul.
Cum spuneam , Simion imi pare – cel putin pana acum, si doar din ce am apucat eu sa citesc, ca nu am apucat sa citesc tot – un tip civilizat si destul de rational. M-a suprins foarte placut, la un moment dat, cand intr-o postare legata de un simbol RM a spus ca prefera oricand un fan Real Madrid care sa puna la indoiala actiunile SImbolului RM unui fan Barca care ramane in paradigma „Messi e cel mai bun” sau ceva de genul asta. Asta este si motivul pentru care l-am intrebat pe el ce parere are despre situatia cu Negreiro, tocmai pentru ca stiam ca nu voi primi un rapsuns de genul „ Barca e mai buna, Realul fura, Franco, etc”
Si el a raspuns, intructava pe linia pe care ma asteptam, dar – din pacate – pana si la el simt atitudinea de victima. Cum spuneam, raspund imediat ce cred eu, mai jos.
Poate sun patetic si eu, dar vreau sa inchei prin a constientiza din nou cat de fericit sunt eu ca sunt fan Real Madrid, cat de impacat sunt cu tot ce e si tot ce face clubul meu, cat de bucuros sunt ca oamenii care reprezinta clubul meu vad viata si lucruile in felul in care o vad si cat de bucuros sunt sa strig tare, si la „14” si la „2-6 cu Barca pe ESB”… HALA MADRID Y NADA MAS!
O duminica placuta!
Iata si ce as raspunde
- Nu e vorba de o spalare de bani a fostului presedinte, caci in perioada in care s-a comis fapta 😊 au fost 3 presedinti, inclusiv actualul. Asta e o infractiune in forma continuata 😊. Dar, mai important, pentru noi, ca fani, arata ca oricine ar veni la acel club, el va mentine si va apara non-valorile clubului, pentru ca singura valoare pe care o are acest club e „anti-madridismul”. De aceea, trebuie sa castige cu orice pret
- Sunt de acord ca nu doar Barcelona e dracul din poveste, 100% de acord cu tine ca si arbitrii/Negrero sunt. Totusi, eu privesc lucrurile doar din perspectiva morala, cum te-am si intrebat, iar rivalitatea mea nu e cu Negreiro, ci cu Barcelona. Eu ma compar cu FCB, nu cu Negreiro . Ca ala trebuie sa intre la inchisoare, de acord cu tine, dar vinovatul principal pentru mine e FCB. Si nu pentru ca ala ar fi mai putin vinovat.
- Daca tu spui ( ca eu nu stiam ) ca toti jucatorii si antrenorii se jura ca nu au stiut de asa ceva e MULT mai grav . Asta pentru ca Laporta tocmai a spus recent ca e o practica normala, ca banii respectivi au fost dati, dar ca o taxa de consultanta, ca arbitrii veneau si ii consiliau pe antrenori si jucatori cu noile regulamente, cu explicatii asupra schimbarilor. Conform lui Laporta, nu s-a intamplat nimic necurat, totul a fost la vedre si legal, FCB se pune mereu la punct cu schimbarile de regulament. Ce inseamna asta, si sper ca e evident si pentru tine, e ca avem de-a face cu o NOUA MINCIUNA. Ori minte Laporta, ca sa minimizeze fapta, ori mint toti antrenorii si jucatorii aia de care zici tu ca se jura ca nu au stiut. In orice caz, pentru mine, fan subiectiv RM, recunosc, e evident ca ambele parti respecta modus operandi al clubului : minciuna! Parerea mea e ca minte Laporta, ca doar mita nu o impartasesti cu jucatorii si cu antrenorii, e de ajuns sa stie arbitrul si presedintele FCB. Jucatorii trebuie sa creada ca sunt ei buni 😊
- Avantajele S-AU VAZUT in teren, pentru toata lumea, mai putin voi, fanii FCB. Te asigur si eu ca pentru fiecare 2 contra-exemple pe care le poti aduce tu, aducem si noi cate 6 contra-contra exemple. Dar, mult mai fair mi se pare sa ne uitam la cifre, ca stii cum e, noi suntem subiectivi. Iata mai jos un raport de greseli pro-contra in toti anii astia, ca sa nu crezi ca vorbim pe pareri influentate emotional. E rational, cifrele nu mint, mai ales cand vorbim de un time-span de 15-17 ani.
- Mai departe nu avem ce sa vedem, te asigur ca nu se va intampla nimic. Ce voiam eu sa vad deja era o miscare de retragere de pe frontul asta al luptei ideologice catalane si de putin…disconfort din partea fanilor FCB, ca de rusine nu puteam sa sper 😊
Despre autor
