Brasov, Alexandria, Craiova, Iasi, Buzau, Sibiu, Pitesti, Ploiesti, Galati. Nu sunt niste orase alese pentru a fi enumerate la intamplare, nu, nu! Din toate aceste colturi ale tarii, oameni buni si frumosi s-au urcat in trenuri sau masini, au suportat distante apreciabile, trafic aglomerat si calduri insuportabile pentru a fi alaturi de bucurestenii care au asistat la meciul anului: finala Ligii Campionilor 2017 dintre Juventus Torino si Real Madrid.
Sa nu credeti ca este usor, pentru ca…nu e! Dupa ce parcurgi pe drum ore bune, e foarte, dar foarte greu sa faci fata unei calduri apasatoare dintr-un pub mic din Capitala si mai ales emotiilor incredibile care te trec atunci cand in fata ta ai o echipa pregatita sa rescrie istoria.
Se spune ca “fotbalul e doar un joc”. Stiu ca e usor ciudat sa iubesti niste oameni care bat mingea pentru multe milioane de euro pe an, in timp ce tu esti solidar cu alti “nebuni frumosi” de pe margine si faceti cu totii parte dintr-o comedie absurda, cu distributii separate, ce joaca pe scene vecine, care aparent se intrec sa se bage in seama fara vreun motiv exact. Exista insa lucruri esentiale pe care nu e deloc corect sa le ignoram. Adica acele lucruri care unesc si demonteaza partial teoria ca “fotbalul e doar un joc”. Exista pasiune, exista trairi unice, exista iubire adevarata si exista acea evadare necesara din banalul cotidian care ii aduce pe “oamenii cu mingea” si “nebunii de pe margine” intr-un spatiu de mare autoverosimil, in care evenimentele din jurul lor nu mai conteaza. De fapt, nimic nu mai conteaza. Da, poate ca fotbalul e doar un joc, dar e un joc care salveaza si uneste, e un joc care naste pasiuni formidabile.
Fotbalul e acelasi joc care aduce fata in fata doi oameni de aceeasi varsta, nascuti in colturi opuse ale unei tari aflate la mii de kilometri de Capitala Spaniei, care nu s-au vazut niciodata, dar care dupa un gol norocos inscris de Casemiro explodeaza de fericire unul in bratele celuilalt, topaind in ritm de “Real Madrid Ale, Ale”. In momentele alea, fotbalul inceteaza sa fie un joc si patrunde intre formele de viata pe care oamenii simpli le joaca in locul vietii.
Sport.ro: “Realul din Bucuresti!”
O echipa de filmare de la PRO TV a fost prezenta la sarbatoarea campionilor. Din pacate, imaginile oferite nu sunt suficiente, dar le multumim pentru interesul acordat.
VIDEO: O mica parte din sarbatoarea campionilor
La scurt timp dupa terminarea finalei, o parte dintre noi am sarbatorit afara. Cum am putut…
Dar…si inauntru
VIDEO: Imediat dupa terminarea meciului
Live pe Facebook pentru cei care n-au putut sa ni se alature: cam asa s-a intamplat, cam asa ne-am bucurat. Si da: l-am ovationat pe eroul finalei, Cristiano Ronaldo! Din fericire, pub-ul e ok, n-a suferit pagube materiale 🙂
PS: Respect, Bogdan Socol!Â
Teribil, taios ca un strigat de mama sfasiata de instrainarea silita a copilului, insotit de toate incantatiile de fanfara pentru sufletele care graviteaza in jurul fenomenului Real Madrid, strigatul “Madrid campeon/Madrid hay Uno Solo” a fost sambata pe buzele a peste 50 de romani din toate colturile tarii. Asa s-a nascut una dintre cele mai frumoase seri pe care le-am trait vreodata si asa s-a intiparit in memorie amintirea #LaDuoDecima. Va multumesc, oameni buni!
