De ziua lui Sergio Ramos vă propun dragi madrileni să ne amintim fiecare ce făceam în acel minut minunat din 2014 când Căpitanul a întors soarta finalei cu o lovitură de cap magnifică!
Îmi aduc aminte că eram la Atena, în portul Alimos, prima zi când luasem barca și ne pregăteam să plecăm în larg. Colegii, știindu-mi pasiunea nebună pentru Real Madrid, au acceptat să rămânem până la finalul meciului și să navigăm noaptea. Am găsit un grec mai vorbăreț care ne-a invitat pe toți la taică-su la tavernă să vedem meciul. Acolo ne-au așezat la 2 mese, eu am stat mai aproape de TV, cu stresul cât casa.
Iese Iker aiurea, gol ATM, veselie mare pe terasă, care între timp începuse să se umple. Și unde nu începe deodată Realul meu să joace senzațional, după intrarea lui Marcelo și a lui Isco, și începe ușor ușor să se dea toată terasa cu noi, văzând totuși cât suflet puneam la meci, ce bine jucau și ce ghinion păreau să aibă. Ratează Bale de 3 ori de ziceai că era jucător de divizia a 2-a deși își făcea fazele ca o super vedetă. Corner pe stânga, eu deja eram agățat de o umbrelă din mijlocul terasei, deviere și părea că totul e gata. Când deodată apare în imagine Cebolla Rodriguez cu figura aia terifiată. Am zis că aia e … Bate Modric, sare SR4 și se scrie istoria. Era un fel de zid pe o laterală a terasei, zid pe care am mers înainte și înapoi urlând ca nebunul vreo 10 minute și am coborât doar după ce foștii adversari englezi de la o masă au insistat să cobor să vorbim la mai multe beri.
Istoria o știți apoi, 4 Ligi în 5 ani dar totul a pornit din minutul Ramos, 93 🙂
La voi cum a fost?
