Thu. Dec 13th, 2018
Gareth Bale

Mihai Dolinschi despre Gareth Bale « Omul bun la toate »

Timid la prezentarea de pe Bernabeu, la doar 24 de ani, după ce devenise cel mai scump fotbalist din istorie si după ce se plătiseră pe el 100 de milioane, pentru ca presa din Spania și Bernabeul asteptau de la el cifre de atacant.

Anii au trecut și cifrele au încetat să vină. Din cauza accidentărilor, din cauza poziției în care a fost folosit, mai târziu din cauza lăsării pe bancă, însă niciodată nu s-a dat la o parte.

Principala lui calitate în toți acești 5 ani petrecuți pe Bernabeu, a fost de încasator. Asemeni unui boxer, parcă desprins din seria cu Rocky Balboa, a încasat critica presei iberice, fluierăturile de pe Bernabeu și sistemele utilizate de antrenori, deloc convenabile pentru calitățile sale.

Probabil că multă lume dacă ar fi obligată să îl descrie într-un cuvânt pe Gareth Bale acela ar fi viteză. Eu aș spune sacrifiu. A început fotbalul ca fundaș stânga, deși i-a spus antrenorului de la Southampton că nu știe să se apere. A jucat acolo până într-o zi când unchiul lui Frank Lampard, Harry Redknapp, a avut inspirația să îl avanseze ca extremă stânga și apoi chiar și în dreapta. Venit la Tottenham, Andre Villas Boas a avut o discuție cu galezul despre poziția în teren, iar acesta i-a transmis că nu crede că mai poate evolua în bandă fiind ușor blocat, așa că a fost mutat în poziție de număr 10, unde a câștigat premiul de jucătorul sezonului în Premier League. De atunci a schimbat poziții și sisteme la Real Madrid, sacrificandu-și cifrele personale pentru victoriile echipei de câte ori a fost ocazia. De multe ori prins chiar mai jos decât Marcelo, deseori fiind în tripleta BBC cu 30 de m mai jos decât Ronaldo și Benzema pe faza defensivă  încercand să ofere echipei echilibrul defensiv.  Alteori a fost jucătorul ce și-a asumat faulturile pentru a împiedica jocul cursive al adversarilor. Nu au contat aceste aspecte, ce contau erau golurile sau pasele de gol, indiferent de meci sau de adversari. Primul lovit, mereu la înfrângerile Realului, atât de presă, cât și de fanii blanco cu fluierături sau sticle aruncate spre mașina lui, Garry a tras din răsputeri să încerce să se subordoneze planului tactic și rigorilor de pe Templul Fotbalului European.

Nu a părut să se simtă niciodată comfortabil în teren cu Ronaldo. În special din toamna lui 2014, dar cu toate acestea pasele de gol pentru portughez nu au încetat să vină. Mai fragil ca niciodată din punct de vedere fizic, a fost nevoit parcă la fiecare trei luni să reînceapă un capitol. Mai mult ca sigur s-ar putea scrie cărți pentru facultățile de educație fizică și sport sau chiar în cele de kinetoterapie de accidentările și recuperările “Expresului de Cardiff”.

Inconstant de multe ori de factorii prezentați mai sus, Gareth Bale a lăsat amintiri în capitala Spaniei peste care fanii blanco și mai ales rivalii sau chiar dușmanii nu vor putea trece ușor. Indiferent că a fost titular cu Cristiano în primul 11, fără el sau chiar rezervă paginile de istorie scrise de Gareth în tricoul Madridului au fost atunci când a trecut înainte partidei pe lângă trofeu și când a văzut afișele de pe margine cu FINAL. În momentele importante din ultimul act a apărut precum un super erou și a dus trofeele spre muzeul deja plin din interiorul Bernabeului. Prima și ultima finală decise de Bale vor doinui în istoria Realului cel puțin la nivel cu cele ale lui Raul, Zidane, Cristiano Ronaldo și Mijatovic.

Două goluri atât de diferite, dar deloc suprinzătoare pentru fotbalistul versatil care este Gareth Bale. Golul contra Barcelonei de la Valencia va fi reamintit și când copiii galezului vor fi bătrâni, iar reușita de la Kiev o să fie sigur într-un tablou pus de Perez în biroul său.

Acestea dincolo de meciurile cu Atletico Madrid din finalele Champions League. Lumea va rămâne nemulțumită de cifrele deloc ridicate ale lui Bale într-un sezon, de accidentările lui ce l-au împiedicat să se ridice la un posibil top 3 în lista balonului de aur, dar momentele magice se scriu și vor rămâne scrise în ultimul act. Asemeni unei cărți. Cuprinsul te face să tremuri, să continui să citești, dar începutul și sfârșitul cărții sunt momentele care îți râmân întipărite în memorie și care te fac să verși lacrimile pe foaie.