Multumim, Iker Casillas!

Browse By

Iker. Fiul lui Carmen si Jose. Fratele lui Unai. Casatorit cu Sara. Tatal lui Martin. Cunoscut tuturor drept San Iker. Legenda blanco. O legenda care a inceput sa se contureze acum 25 de ani cu un avertisment. Din acel moment am stiut totul despre el, cu bune si rele. Il iubim sau detestam deopotriva, dar cu totii ii apreciem cariera, legata indisolubil de numele clubului pe care il sustinem. Nu voi intra in amanunte, nu voi deschide portita catre tragedia care l-a cuprins pe Casillas in ultimii ani si nici nu voi trage zavorul peste usa deschisa acum 25 de ani de San Iker la Valdebebas. Acest articol nu-si propune sa-l glorifice pe Casillas cum nu-si propune nici sa-i mai ridice o statuie. Stim totul despre cariera sa, asa cum stim totul despre propria noastra viata. Sau credem ca stim…

Plecarea sa de la Real Madrid reprezinta insa momentul potrivit pentru omagiul pe care cel mai mare portar din istoria clubului il merita. Incapatanarea cu care credem, noi oamenii, fara sa cercetam, este consecinta uneia din cele mai triste trasaturi de identitate ale omului modern: paralizia pozitiva. Dupa ce l-a eliminat pe Dumnezeu si dupa ce a lichidat si “povara” moralei, omul a fost obligat sa considere ca poate orice. Ideea de limita a devenit un concept rusinos, umilitor, inacceptabil. Din acest amestec bizar de progresism si orbire s-a nascut cea mai raspandita forma de ocultism a epocii in care traim. Nimeni nu poate fi acuzat pentru aceasta situatie suficient de complexa si apasatoare, dar nimeni nu ne poate interzice sa cercetam mai mult decat cel de langa noi, pentru a ne forma propria opinie, mai buna, sau mai proasta decat a celuilalt. Nu, nu voi ataca in acest articol mitul Casillas si nici nu voi incerca sa-l raspandesc si mai mult decat e deja raspandit. Dar ceva ma obliga sa scriu si sa cercetez. Pentru ca diferenta uriasa de opinii dintre noi, toti madrilenii mai vechi sau mai noi, destabilizeaza esenta madrilismului intr-un moment in care plecarea Sfantului Casillas ar trebui sa-l uneasca. L-am iubit, il iubesc si il voi iubi pe Casillas toata viata mea, indiferent de ceea ce a facut, face sau va face. In inima mea, el si-a castigat dreptul de a fi nemuritor si fie ca ne place, fie ca nu…o legenda merita RESPECT, chiar daca esti sau nu unul dintre fanii ei.

20 mai 1981: Iker s-a nascut fara griji. Acasa era liniste, la 30 de minute era Capitala, iar la Madrid oricine poate intelege, tot in 30 de minute, ca viata e frumoasa si gata sa ne primeasca intre picioarele ei fertile, fara sa ceara si fara sa cerceteze. Pentru cativa ani a trait in Tara Bascilor alaturi de fratele sau si de parinti. Jose Luis Casillas lucra in Ministerul Educatiei, in timp ce Carmen Fernandez era o simpla coafeza. Copilul a ales calea fotbalului si i-a placut atat de mult, inca isi facuse un scop din a-si supara parintii in momentele tarzii in care uita sa vina la masa. Intr-o zi de vineri, fotbalul i-a rapit familiei Fernandez primul milion de euro. Jose Luis era un parior inrait, dar pentru ca timpul nu-i permitea,l-a rugat pe Iker, baiatul cel mare sa-i plaseze biletul pana vineri seara. Lupta apriga de pe maidanele din Mostoles l-a intarziat din nou pe Iker, iar pustiul a uitat de biletul tatalui. Jose Luis prezisese cu o exactitate uluitoare toate rezultatele etapei din Spania. Daca Iker ar fi pus biletul, familia Fernandez era mai boagata cu 1 milion de lire. N-a fost sa fie, dar Iker a avut grjia sa recupereze acesti bani in timp.

12 iunie 1990: familia Fernandez locuia deja in apropiere de Madrid. Iker si Unai au ales sa mearga amandoi la CD Mostoles, insa doar Unai a ramas acolo. Iker si-a rugat parintii sa-l duca la trial la Real Madrid: “Avea o incredere extraordinara in fortele sale. A stiut mereu ca va juca la Real Madrid, clubul vietii sale” povestea Carmen, mama fotbalistului. Din 1990 cand a intrat pe portile “La Fabrica”, Iker n-a mai parasit Madridul pana astazi. La numai 16 ani a fost convocat la prima echipa, iar trei ani mai tarziu, galezul John Toshack il arunca in lupta pe San Mames. In 2000 devenea cel mai tanar portar din istorie care juca o finala de Uefa Champions League, castigata de Real Madrid la Paris, la numai patru zile dupa ce Iker implinea 19 ani. Si-asa, legenda s-a construit in detaliu continuand pana astazi, cand milioane de madrileni din intreaga lume se inchina folosind manusile sale de Sfant.

15 mai 2002: Real conduce cu 2-1. Cesar Sanchez se loveste si este schimbat de un pusti. Nici nu i-a dat bine mustata si apara intr-o finala de Champions League. Realizati miza? Responsabilitatea? Puterea pe care trebuie sa o ai si greutatea pe care o duci? Nu oricine poate faceasta! La varsta la care multi dintre cei care il reneaga azi poate nu si-au luat bacul, Casillas s-a inaltat magistral peste Hampden Park din Glasgow si a salvat seara galacticilor. Printr-una, doua, trei, patru parade ireale si totusi atat de REALE. 50.499 de spectatori aplauda in picioare prestatia pustiului din poarta noastra, iar milioane de fani din intreaga lume dezvolta o legatura aparte cu noul erou blanco. Iker Casillas devine Sfant. Sfantul Iker, fiul lui Carmen si Jose. Fratele lui Unai. Inca necasatorit cu Sara si inca fara Martin. Viitoare legenda!

12 iulie 2015: Real Madrid anunta ca dupa 25 de ani, Iker Casillas Fernandez pleaca la FC Porto. Fara concurent pe planul tablei mari a istoriei, unde se masoara creatia si creaturile reale ale unei natiuni, majoritatea nu avea cum sa creada decat ca Iker Casillas a fost medicamentul potrivit, ba mai mult, singura realitate posibila si potrivita pentru poarta celui mai galonat club din istoria fotbalului. Era Sfantului a luat sfarsit Pentru noi toti iubitorii fotbalui, Casillas a salvat in multe momente imaginea postului de portar. Prin eleganta lui Iker Casillas, goalkeeperii n-au mai fost vazut ca niste balerine in bocanci.

Dar peste toate, de la Iker am ramas cu ceva anume: el, ingerul dinamic supranumit “Sfantul” mi-a controlat voluntar strigatul sintactic si juridic afisat in fata televizoarelor pentru ca nu puteam defini bunul mers al lucrurilor desi il recunosteam fara gres. El mi-a dat in multe momente siguranta sperantei, m-a ajutat sa inteleg ca Real Madrid are nevoie de echlibru si eleganta, mi-a provocat rani adanci, dar le-a pansat ca nimeni altul. Lui Iker Casillas, eu, ca simplu fan, nu am ce sa-i reprosez vreodata, pentru ca nu mi-am castigat acest drept. El noua, ne poate reprosa multe, pentru ca el are si va avea mereu acest drept. Nimic din acest testament fragmentar si orbitor nu e intamplator. Iar cei care ne vad de sus, Santiago, Alfredo, Juan, Ocsi, Miguelito, Molowny… ne vad astazi rasfirati si pustii. E drept, asta inseamna ca putem spera si ca putem plange. Cu recunostinta…Pentru Iker. Fiul lui Carmen si Jose. Fratele lui Unai. Casatorit cu Sara. Tatal lui Martin. Cunoscut tuturor drept San Iker. Legenda blanco!

  • zece

    Nu am cuvinte.

  • Sorin Barbu

    Nu avem aceleasi opinii in privinta domnului Casillas, dar articolul este frumos. Felicitari dle Mitu!

  • Dorian Preda

    Divergenta de opinii nu stabileste si calitatea articolului. Mesajul din final mi se pare de asemenea interesant si va felicit sincer! La mai multe articole d-le!

    • Andrei I. Mitu

      Multumesc, nu cred ca voi repeta experienta prea curand, dar am sa citesc in continuare cu placere opiniile voastre. Pe de alta parte, divergenta de opinii nu e deloc o chestiune negativa atat timp cat e plina de respect in ambele directii, atat timp cat exista loc de argumente, fara sa se pună punct categoric. Cred sincer ca rareori avem mai multa dreptate decit ceilalti si ca am putea sa fim mai deschisi si mai empatici in privinta experientelor celor din jur. Nu are nimeni pe lume experienta intregului, dar ascultandu-ne reciproc putem invata mai multe. Nu spun insa ca strategia politicoasa e si cea mai eficienta insa e cea care functioneaza cel mai bine pentru mine.

  • COSTEL

    BUNA ZIUA DOMNULE MITU!
    UN ARTICOL FRUMOS SCRIS SI LA MAI MULTE .
    ACEST SITE ARE NEVOIE DE ISTORIE EXPERIENTA ECHILIBRU.
    Acum cu bunavointa dumneavoastra vreau sa spun o parere.
    mi-a atras atentie acesta parte din articol pe care as vrea sa o discutam .nu imi reusesc ghilimelele asa ca imi cer scuze .

    Dar ceva ma obliga sa
    scriu si sa cercetez. Pentru ca diferenta uriasa de opinii dintre noi,
    toti madrilenii mai vechi sau mai noi, destabilizeaza esenta
    madrilismului intr-un moment in care plecarea Sfantului Casillas ar
    trebui sa-l uneasca. L-am iubit, il iubesc si il voi iubi pe Casillas
    toata viata mea, indiferent de ceea ce a facut, face sau va face. In
    inima mea, el si-a castigat dreptul de a fi nemuritor si fie ca ne
    place, fie ca nu…o legenda merita RESPECT, chiar daca esti sau nu unul
    dintre fanii ei.Ț

    Scoala ma invatat ca noi oameni din primele momente ale existentei noastre am avut divergente de opinii ,cred ca nu stiam inca sa comunicam eram unitii in triburi limba gimnastica era pe primul loc insa nu gandeam la fel unuia ii place arcul altuia sulita….ultimul alegea piatra pentru a merge la vanatoare.
    am mai invatat ca noi oameni suntem unici sau asa ne place sa credem. Astazi prin multitudinea de informatii vizuale verbale ne strecuram cu greu si le percepem interpretam diferit .
    Eu ma consider un madrilean mai vechi la cei 41 de ani care ii am si la 30 si de anii de viking ultras .
    IUBESC REAL MADRIDUL cu tot corpul meu . respir REAL MADRID mananc REAL MADRID .
    MA TREZESC CU REAL MADRID ADORM CU REAL MADRID SI VREAU SA MOR IMPREUNA CU REAL MADRID SI IN ACEASTA VIATA SA REUSESC SA FAC SA IUBEASCA REAL MADRID CAT MAI MULTI OAMENI . SI SA II EDUC IN SPIRITUL REAL MADRID.
    DAR oare iubirea fata de acest club ma obliga sa il iubesc si pe IKER CASILIAS , sau pe x sau y .
    daca eu nu il iubesc si Florin da DESTABILIZAM madrilismul .
    Mie imi place mult de Kroos sau Modrici lui x fan REAL MADRID de Cristiano .
    fiecare din noi ne identificam regasim in comportamentul unui jucator sportiv si il placem. fiecare din noi informatiile ce le primim le vizual sau auditiv le percep interpretam diferit .
    putem avea si informatii diferite din surse diferite .
    Noi astazi nu ne putem pune de acord cu aspecte ale istoriei noastre dar cu cele ale istoriei recente madriliste.
    TIMPUL le va cerne si aseza acolo unde trebuie toate intamplarile din aceste timpuri sau putin mai indepartate.
    NU voi putea iubi indiferent de cea ce face decat daca sunt interesat sa iubesc . iubirea vine din interior spre exterior ea traiesti din emotii sentimente se reincarca din ele .

    FEMEIA MEA O IUBESC ASTAZI MAINE DAR ORCE MI-AR FACE O VOI IUBI MEREU .
    NU O VOI URA . O VOI RESPECTA .IMI VOI ADUCE AMINTE DE EA CU PLACERE .
    DAR O VOI IUBI ORCE MI-AR FACE .
    IN INIMA MEA SUNT NEMURITORI DON SANTIAGO , DON ALFREDO , DON JUANITO , PIRRI , RAUL HIERRO SANCHIS TATAL SI FIUL SI MULTI ALTI .IKER NU POATE FI .
    Asta inseamna ca sunt mai putin madrilean?
    Ca am divizat madrilismul?
    CE INSEAMNA A RESPECTA PE CINEVA?
    daca inseamna sa il iubesti atunci eu nu il pot respecta ….
    daca inseamna sa il saluti sa ii vorbesti frumos cand te intalnesti cu el atunci are respectul meu.
    daca inseamna sa scrii vorbesti frumos de el iarasi ajung sa cred ca nu il pot respecta ar insemna sa cred procesez o informatie pe care o am si sa ma mint sa mint .
    Si poate continua acest tip de daca .

    Ce pot spune insa cu certitudine este ca IKER CASILIAS face parte din istoria lui REAL MADRID .
    nu a fost nu este doar un trecator .
    Ca imi place mie sau nu istoria il va mentiona. cum TIMPUL ne va arata .
    Cu acest comentariu nu am dorit sa va deranjez domnule Mitu , MI-AR PLACE SA NE INTALNIM ,si nu cred nici o secunda ca aceasta opinie diferita despre IKER ne va indeparta .

    VA MULTUMESC PENTRU ACEST ARTICOL ,MA INCLIN IN FATA MADRILISMULUI DUMNEAVOASTRA SI JUNTOS GANAMOS SIEMPRE!!!!!

    • Andrei I. Mitu

      Buna Costel, as vrea sa spun din start ca apreciez foarte tare cunostintele pe care le ai si munca pe care o faceti pe acest site. Eu va urmaresc de multa vreme, Florin mi-a mangaiat sufletul de cateva ori prin articolele sale, dar n-am indraznit sa scriu prea mult, pt ca pentru mine calculatorul ramane o deficienta. Am avut norocul in aceasta saptamana cu nepotul meu care m-a ajutat cu unele detalii pe care va spun sincer, spre rusinea mea, nu le stapanesc. Revenind la discutia de baza: am decis sa va impartasesc viziunea mea pentru ca suntem o tara care e obisnuita sa-si umileasca simbolurile.

      Avand varsta pe care o ai (multi ani sanatosi inainte) iti amintesti multe din perioada trecuta. Oamenii care sunt obisnuiti in Romania sa-si ucida valorile au in acelasi timp senzatia ca era mai bine in comunism, unde aveam locuri de munca si paine cu ratia, pe cartela. Este, daca vrei, teoria lui Grichting care spue ca un papagal inchis intr-o cusca percepe cusca drept libertate si libertatea drept condamnare la moarte. Si daca ii vei da drumul din cusca, va zbura disperat in jurul ei, cautand sa intre la loc. Au trecut 26 de ani, insa mentalitatea inca nu este schimbata. Multi inca isi aduc aminte cu melancolie de perioadele cand erau sclavii unui sistem falimentar, cand toata lumea era egala in saracie si statul avea grija de toti. S-a nascut o generatie in libertate, mai avem nevoie de inca una si abia atunci vom fi curatati la nivel de mental, nu ii vom mai pizmui pe cei care au succes si nici nu vom mai crede ca ni se cuvin lucruri care nu sunt ale noastre. Ce spui tu este corect si apreciez, ba chiar ma raliez ideii tale. Pe de alta parte, cine suntem noi sa catalogam un fotbalist care pana la etatea de 30 si putin a facut atatea in fotbal? Cine suntem noi sa ne consideram mai madrilisti decat Casillas? Cine suntem noi sa aruncam primii cu piatra?

      Divizarea de care vorbesc eu provine din mentalitate, nu ma deranjeaza ca eu, tu sau altcineva nu il placem pe Casillas, pe ronaldo sau pe Benzema, ma deranjeaza rezultatul! Ok, il detestam, poate avem si dreptate…dar care este rezultatul? O imagine vehementa lansata de madridism impotriva unui simbol arata ingrijorator. Si nu vorbesc Costel doar de Romania, pentru ca Spania arata la fel azi in reactii si fara sa fi trecut prin zeci de ani de comunism. Dar parca monarhia a avut acelasi efect asupra lor. In final, dupa tot episodul asta, reiese ca Real Madrid ca si entitate, Real Madrid ca si institutie, Real Madrid prin fanii ei arunca prima cu piatra intr-un simbol, ceea ce nu poate fi acceptabil, indiferent de numele simbolului si de preferintele noastre. La noi este sport national sa critici pe cel care a reusit, indiferent de domeniul lui. Critica este primul pas catre ura. Admirand pe cel care a reusit, vezi in el nu defectele lui, ci calitatile. Voi sunteti tineri, aveti o sansa, nu va folositi de ea pentru a da nastere dispretului, neglijentei si lipsei de pasiune si iubire. Eu am locuit in America si iti spun sincer ca pentru americani, Real Madrid insemna Raul si Casillas. Cel putin in perioada aceea. Desi era o perioada recenta de mega lovituri pe piata transferurilor, Raul si Casillas erau reflexia madridismului. suntem noi oare onesti cu acesti oameni si mai apoi cu noi insine cand tratam acest subiect astfel? nu stiu daca ma fac inteles, poate ca sunt mult prea subiectiv, dar in opinia mea, un simbol, indiferent de personalitatea sa, trebuie tratat ca un simbol. Trebuie tratat chiar si cu respectul pe care nu-l ofera, pt ca la urma urmei, Real Madrid in istoria sa a reusit sa traseze aceasta linie a imaginii si elegantei…Enemigos en la continenda, cuando pierden dan la mano? Nu Costele? Hai sa consideram ca noi toti am pierdut in cazul Casillas prin ceea ce s-a intamplat in ultimii ani, dar sa-i intindm respectuos mana pt cei 25 de ani si 20 de trofee castigate pe Bernabeu.

  • alexax32

    L-am iubit, il iubesc si il voi iubi pe Casillas toata viata mea, indiferent de ceea ce a facut, face sau va face.
    BIG LIKE!!!!

  • SKYnick

    Încep prin a vă felicita pentru rândurile de mai sus. Mă bucur când văd că un domn cu profesia dvs (și a mea) are capacitatea de a expune așa de frumos niște trăiri.

    Deoarece am aproximativ aceeași vârstă cu Iker pot să spun că întreaga mea amintire legată de Real se confundă cu acest mare portar între buturile echipei noastre. Îmi amintesc cum abia așteptam să vină iarna (pentru că atunci toți vroiam să fim portari, toți aveam plăcerea să ne aruncăm în zăpadă) și să jucăm fotbal în spatele blocului… Unii erau Tafarel, alții Buffon, dar eu întotdeauna eram Casillas. Am suferit în 2002 când portarul meu preferat a fost rezervă… și am suferit când an după an echipa mea favorită era eliminată în optimile UCL de orice echipă ne întâlnea și m-am obișnuit cu mediocritatea… Și a venit Mourinho… Și atunci speranța și-a făcut loc timid în inima mea. Și conflictul iscat între Mou și Iker îl știm toți, nu mai are rost să îl pomenesc. Dar vă spun ce trăiri aveam la meciurile Realului când era Iker titular: speram ca adversarii să nu centreze, să nu aibă cornere… cu alte cuvinte… nu cumva să vină mingea pe sus în careul nostru. Și atunci mă întrebam: unde e portarul tinereții mele? Așa era și atunci? Ce se întâmplă cu el? Și eu am tras concluzia că ține de atitudine. A venit un portar pentru care a apăra buturile Realului din Madrid era o onoare și văzându-l cum se aruncă cu capul în bară… mi-a intrat la suflet. Iubesc jucătorii cu atitudine/suflet. Iubesc oamenii cu suflet. De atunci Iker pentru mine nu a mai fost San… a fost doar un vis al tinereții și o deziluzie a anilor ce au urmat.
    Ați spus că avem calitatea ca români să aruncăm cu noroi în valorile noastre (parafrazat) și aveți mare dreptate… Însă existe anumite valori care au intrat în pușcărie pentru că s-au asociat cu niște pungași… gen Gică Popescu, căpitan al Barcelonei, există domnitori pe care biserica i-a canonizat.. gen Ștefan cel Mare și Sfânt… un curvar al cărui singur merit (pt a fi numit sfânt) este faptul că a construit niște mănăstiri. Păi după acest raționament înseamnă că peste vreo 20 de ani o să îl avem pe Gigi Becali cel Mare și Sfânt.
    Există oameni valoroși în România zilelor noastre… dar ei în general nu au pagini de facebook cu milioane de like-uri, nu apar la știrile de la ora 20:00, ziariștii scriu despre ei într-un colț pe ultima pagină…

    Pentru mine o legendă este un om a cărui virtute nu este doar una de natură sportivă, ci mai ales una morală…. și astfel portarul nostru îndrăgit al ultimilor 15 ani ne-a arătat ce valori îi guvernează viața. Dacă dorea să fie o legendă muncea și astăzi ca la 18 ani. Uitați-vă la Juventus… încă nu își pun problema unui portar deși Buffon are 37 ani! Oare de ce?!

    Când a plecat al meu drag nr. 7 am suferit multă vreme… și de fiecare dată când s-a întors pe Bernabeu oamenii l-au ovaționat. Oare de ce?!
    Închei cu următoarele cuvinte: nu poți să spui că ești altruist când primul lucru care te interesează este binele tău, nu poți să spui că esti optimist când în mintea ta sunt doar niște scenarii sumbre ale viitorului… și nu cred că poți fi definiția madrilismului când te interesează în primul rând banii, apoi poziția de titular și apoi binele clubului.

    Mai mult ca sigur Iker ține cu Real Madrid… însă ca să reprezinți un curent, o mișcare… cred că trebuie să dai dovadă de mult mai multe. Și nu pot să înțeleg declarația de cancan a mamei lui (cred) care spunea că mai bine s-ar duce la Barcelona….Serios?!

  • AndreiSida

    Felicitări pentru articol, vă mai aștept! Fără să mi-o luați în nume de rău, încercați să vă împrieteniți cu calculatorul. Nici eu pot fi de acord la partea cu Iker, dar vă felicit încă odată. 🙂

  • gogoloius

    Stimate domnule Andrei , felicitări pentru cuvţntul scris. A fost o plăcere să ofer retinei şi creierului meu un asemenea articol. Nu pot decât să mă bucur de calitatea fanilor blanco şi îmi doresc să+mi mai oferiţi asemenea texte.
    Legat de subiectul în sine, Iker e deja istorie… De ce , când, cum vor forma cu siguranţă soclul unor dezbateri azi, mâine … Eu consider că momentul ”X” al carierei lui Iker pe Bernabeu îl reprezintă …. Sara. Dar, de acum, legat de Iker, vom povesti. Nu discuta. Pentru că ”istoria e cea mai frumoasă poveste”

    • psycho

      hmmm…o sara,sara,sara…

Real Madrid Romania