Wed. Sep 26th, 2018

Real Madrid – Valencia 2-2. Operatia a reusit, pacientul este mort!

Real Madrid si Valencia au remizat intr-unul dintre cele mai spectaculoase meciuri ale sezonului din La Liga. Pepe si Isco pentru madrileni, respectiv Alcacer si Fuego pentru “lilieci” au marcat golurile unui meci care arunca titlul in Catalunya.

Carlo Ancelotti a decis sa inceapa in mod surprinzator partida cu Valencia fara forta ofensiva a flancurilor pe care s-a bazat mai tot sezonul. Daca la Torino, italianul a mizat pe lateralii Carvajal si Marcelo, astazi, pe Bernabeu, si-au facut loc Arbeloa si Coentrao. Decizia s-a dovedit a fi mai mult decat neinspirata, iar italianul a schimbat la pauza ambele flancuri, sesizand greseala. Madridul a avut mult ghinion in meciul in care s-a desparit de orice sansa de a mai castiga titlul in acest an. Desi matematic, Real Madrid poate castiga La Liga, zarurile sunt deja aruncate. Din 2008, “albii” si-au trecut un singur titlu national in palmares, iar seceta pare sa continuie.

Valencia nu s-a ferit de fotbal pe Bernabeu. Elevii lui Nuno Espirito Santos au intrat hotarati sa nu piarda acest joc si s-au trezit imbratisati de sansa si cu un avantaj aproape decisiv pe tabela de marcaj. De cealalalta parte, Real Madrid a aratat ca o echipa care nu se simte bine in compania unor adversari care au calitate tehnica. Pe madrileni ii irita pasele multe si devierile si ii scot din rabdari echipele care nu asteapta nemiscate asaltul. In amintirea pierduta a fotbalului bun de alta data, Madridul s-a lasat purtata de pasiunea si increderea cu care presa si publicul au condus-o de multe ori de mana, pana la centru, si au lasat-o acolo, pretinzandu-i irational sa fie o echipa foarte mare. Semn al unei triste si festive rupturi de realitate. Real Madrid n-a facut un meci rau contra Valenciei, dar a comis erori. Exact acele erori care fac diferenta intre o echipa foarte mare si una care tinde sa devina, foarte mare. Istoria certifica grandoarea acestui club, prezentul insa pare sa-l traga amenintator de maneca, pentru a-i oferi varianta sa, realista. Realitatea si aspiratia sunt despartite de un divort total.

Dupa ce Bale si Cristiano au tintit barele portii lui Alves, Valencia s-a aprins din nimic si conducea in minutul 25 cu 2-0. Mai intai Paco Alcacer a profitat de neatentia fundasilor centrali merengue, pentru ca sapte minute mai tarziu, Javi Fuego sa marcheze al doilea gol al oaspetilor. Realul nu a cedat, dar nici n-a gasit mijloacele necesare sa preseze. Bale a prins un sut magnific, scos aproape incredibil de Diego Alves. Acelasi Bale l-a gasit singur in careu pe Chicharito, dar mexicanul a tintit si el bara, pentru a treia oara in prima parte. Dupa alte doua interventii ale lui Alves, in ultimul minut al reprizei, acelasi Bale a scos o lovitura de la unsprezece metri pe care Cristiano Ronaldo a ratat-o. Sau mai exact, Diego Alves…a aparat-o.

La zece minute dupa reluare, Pepe a reusit totusi sa reduca din handicap, dupa o noua centrare perfecta a lui James Rodriguez. Pana la gol insa, Alves il blocase in alte doua randuri pe Javier Hernandez, iar disperarea “albilor” atingea cote alarmante. Real a jucat repriza a doua instalata, fara contestatii in jumatatea Valenciei de teren, insa i-a lipsit atat sansa, cat si forta ofensiva. Cu toate astea, baietii lui Ancelotti n-au renuntat. Si-au dorit sa moara, luptand…si au luptat pana au murit. Isco a marcat golul egalizator in minutul 88, dupa o executie senzationala de la marginea careului de 16 metri. Era prea tarziu pentru a se mai schimba ceva din meci. Madridul pierde lupta pentru titlu in Primera Division si asteapta acum returul cu Juventus Torino cautand cu ardoare drumul cel mai scurt catre La Undecima. “Albii” asteapta o calificare intr-o finala care seamana izbitor cu o operatie complicata ce poate salva de la moarte intr-un timp record un pacient bolnav de o boala incurabila. Ceea ce pacientul si rudele sale nu stiu este faptul ca doctorii in relativism au facut un pariu sumbru, de provenienta scolastica si de viitor nul: fotbalul unei echipe mari menite sa scrie sau sa rescrie istoria, nu e doar acel joc simplu si pasional, in care barbatii rai se pun de-a latul portii, iar barbatii buni lovesc cu piciorul mingea, care se duce in poarta, unde se face cu totul si cu totul de aur. Nu. Fotbalul trebuie respectat, pentru ca altfel nu te va respecta. Si nici nu-ti va acorda dreptul la clasicim. Sau…dupa caz..la sanatatea post operatorie.