M-am gandit sa incep cu o recomandare de lectura š
V-as propune azi 2 carti, de fapt, ca a fiu mai corect, o carte si o trilogie.
Cartea este scrisa de Nick Hornby si este o autobiografie, numita Fever Pitch. Va asigur ca nu va va plictisi. Ea e scrisa pe capitole care descriu anumite evenimente din viata lui, din copilarie pana la o asa zisa maturitate ( caci fanii nu se maturizeaza niciodata, corectĀ ?), iar fiecare din acest capitol este numit dupa meciul pe care Arsenal ( echipa favorita a lui Hornby) il juca in saptamana aceea. Asta ar trebui sa fie dĆ©jĆ un indicator despre cat de important e fotbalul pentru autor si ce rol a jucat fotbalul in viata lui.
Chiar si evenimente ca nunta, inmormantarea, dragostea, sau cele legate de divort, copii, parinti si altele la fel de majore sunt legate de ce facea Arsenal in acea saptamana.
Hornby este un tip de fan, as zice unul intalnit din ce in ce mai rar in lumea asta popcorn-fan de azi, unul care are zero interes spre aprecierea realizarilor adversarilor si nu incearca deloc sa ascunda asta sub umbrela unui fair play de carton. Pentru el fair play inseamna sa joci pe teren si sa-ti dai sufletul acolo, sa nu incalci regulile si cam atat.
O sa va relatez doar un paragraf din carte, intamplator cel cu care eu ma identific cel mai bine, ca sa intelegeti ce fel de fan era omul. Ce scriu mai jos nu e un citat exact, ci o repovestire, asa cum mi-o aduc eu aminte.
Ā«Ā Meci, Arsenal vs Tottenham. Aveam 1-0, era min 80. Tottenham avea lovitura libera de la 20 m. Se pregateste sa execute Gascoigne. Oamenii de langa mine (din galeria Arsenal, bineinteles) devin crispati. Eu mai rau ca ei. Bate Gascoigne, la vinclu. 1-1 . O parte din stadion cade in admiratie, inclusiv cativa din fanii nostri de la tribuna, care aplauda ( apropos, va aduce aminte de ceva?). A doua zi, toata presa se intrece in laude la adresa realizarii lui Gazza. Cel mai frumos gol, cel mai minunat.
In clipa in care mingea a intrat in poarta, eu i-am dorit sa moaraā
Sa se noteze ca ma dezic de ultima parte. Putea doar sa-si rupa piciorul š
Trilogia e scrisa de Fredrik Backman si este formata din 3 carti. Scandalul, Noi contra voastra si Invingatorii.
E un univers nordic, axat pe lupta crancena dintre 2 orase vecine care traiesc aproape exclusiv prin echipele lor de hochei.
Fanii descrisi acolo pot fi controversati pe multe paliere, dar ce respira prin toti porii este loialitate. Practic nu este nimic ce nu ar face pentru echipele lor, iar daca sunteti curiosi va veti convinge de asta citind cartile ( daca nu va plac, va dau eu minutele inapoi š )
Si de aici vreau sa va povestesc un episod.
Inaintea unui meci dintre cele doua echipa, cainele antrenorului uneia dintre echipe este otravit. Respectivul caine era sufletul echipei si astfel al intregii comunitati de fani. Toata lumea din oras era convinsa ca fusese otravit de adversari, ca o lovitura inainte de meci. Culmea, nu era asa, adversarii nu aveau nicio legatura, ba pana la meci nici nu stiau de eveniment. Intamplator, adversarii afla despre eveniment chiar inainte de meci si realizeaza ce lovitura devastatoare e pentru fanii gazdelor.
Contextul dinaintea meciului era destul de tensionat, ambele echipe fiind amenintate cu desfiintarea, din motive economice. Asa ca o NOUA bataie intre cele doua galerii era picatura care ar fi umplut paharul. Factorii de decizie ( ce mandru sunt ca am folosit aceasta formula) din ambele orase implorau cele doua galerii sa se abtina, iar ele promisesera asta. Repet, in joc era existenta cluburilor.
Fanii intra in arena, incep sa se balacareasca, totul normal, nimeni nu pune la suflet. Dintr-o data unuia din fanii oaspetilor ii vine idea sa duca lucruile la un alt nivel, caci mascarile de pana atunci i sa par ca nu afecteaza destul gazdele si ii vine sa idĆ©ea sa apese acolo unde doare. Incepe usor sa cante HAM, HAM, HAM. Celorlalti fani li se pare ca au descoperit penicilina si preiau bucurosi scandarea si izbucnesc cu totii HAM, HAM, HAM. Ca sa intelegeti ce impact a avut aceasta scandare, toata arena a amutit instantaneu. Toti, atat cei din galerii, cat si cei din tribunele de cetateni au inmarmurit, atat era de mare groaza. A durat cam un minut in care galeria gazdelor ( care e descrisa pe parcursul celor 3 carti, o adevarata forta temuta) a cumpanit intre a Ā nu periclita situatia, ba chiar existenta clubului si a-l apara ( asa cum simteau ei notiunea de aparare a lui ). Cel mai lung minut.
Evident, dupa 1 minut, s-a dezlantuit iadul si bataia a fost una groaznica.
Si totul a plecat de la acea scandare.
Asa sunt fanii. Evident, nu toti la intensitatea asta, dar ideea de baza ramaneĀ : vor folosi ORICE stiu ca raneste adversarul, ca sa fie bine echipei proprii. Vor apasa acolo unde stiu ca il doare cel mai tare pe adversar, nu le vor pasa deloc cat e de moral, de rau exemplu pentru copii e, de nimic. Le vor pasa doar de echipa lor si daca adversarul e mai putin concentrat la meci si mai mult la cat de tare e jignit si ofensat, acolo vor apasa. Oameni care nu gandesc deloc intr-un anumit fel, vor scanda cele mai scarboase chestii , doar pentru ei cred (si uneori au dreptate) ca adversarii vor fi afectati.
Chiar si Coca Cola-popcorn fanii de azi au asta in sange. Vin la meci ca la spectacol, se aseaza pe scaune civilizate, iau bocadillos la ei pe care le desfac la pauza cu sentimentul datoriei implinite, se duc la bufetul de la stadion si isi cumpara racoritoare, iau suveniruri de afara, fac tot ce le cere fotbalul comert civilizat din ziua de azi. Dar cand incepe meciul si afla ca un jucator de la adversari e afectat de ceva, vor apasa si ei acolo. Poate nu la fel de intens ca in exemplele de mai sus, dar o vor face.
Din punctul meu de vedere, asta i se intampla lui Vini.
Si cred ca, din pacate, are si el o vina. Aceea de a le dezvalui slabiciunea. Iar acum e clar ca toti o vor exploata, atat fanii, cat si cei de pe teren. O mica paranteza, despre cei din teren. Cu cat sunt mai slabi, cu atat mai mult o vor folosi, pentru ca stiu ca este singura lor sansa Ā de a avea o sansa, de a reduce din decalajul abisal de valoare intre ei si Vini. Caci Vini chiar e foarte valoror. Alte probleme are el.
Revenind, acum vreun an cand a inceput sarada asta, vorbeam cu prietenii mei si le spuneam ca face o greseala victimizandu-se pe partea asta cu rasismul. Iar la vremea respectiva, fenomenul era de 100 ori mai mic decat acum. Dar tocmai faptul ca s-a plans de rasism le-a dat tuturor adversarilor exact arma pe care o cautau.
Sunt ferm convins ca nicio grupare de fani care il fac maimuta pe Vini nu e rasista cu adevarat. Or fi indivizi, dar nu grupari de fani. Daca ar fi rasisti, aia nu ar accepta, in primul rand, jucatori de culoare la ei in echipa, pe cand ei nu ca ii accepta, dar ii idolatrizeaza, fac poze cu ei. Ce rasist e ala?
Sau, hai, accept ca e un rasism modificat genetic si iti permite sa uiti ca esti rasist cand e la tine in echipa. Dar fanii respectivi nu au nicio problema cu alti jucatori de culoare, inclusiv sau ā mai ales ā din echipa noastra. Merge Madridul la Mallorca, joaca 5-6 jucatori de culoare de la noi, singurul care e facut maimuta e Vini. Face sensĀ ? Nu, oamenii nu sunt rasisti, sunt doar fani care cred ca isi ajuta echipa in felul asta.
Fac o mentiune clara, sa nu fiu inteles gresit. Nu cred ca e bine ca fac asta, ca e frumos, ca e correct, samd. Eu spun doar ca nu e rasism, ciĀ e o arma pe care o folosesc pentru binele echipei lor ( asa cum inteleg ei sa il faca).
Din punctul meu de vedere, Vini ar trebui sa ignore toate astea si sa isi vada de treaba, asta fiind cel mai bun mod de a raspunde tuturor. Ar trebui sa devina barbat, sa lase copilariile si sa arate ca e stanca. Insultele vor inceta atunci cand vor vedea ca omul e imun. I-ar trebui vreo 3 lectii particulare cu Ibra, cred ca daca il aveam pe ala in echipa era deja rezolvata problema.
Si, culmea, cel mai bun exemplu este dat de un rival pe care l-am detestat toata viata, Dani Alves. Si el incepuse sa aiba niste probleme in acest sens, pe ala nu ca il faceau maimuta, dar la un meci i-au aruncat o banana pe teren la un corner pe care urma sa il execute. Ce a facut AlvesĀ ? S-a dus si a luat banana, a desfacut-o, a mancat jumatate din ea si a aruncat restul, in scarba, la marginea terenului. Eu credeam ca se duce sa ia banana si sa o arate arbitrului, sa faca plangere samd. M-a surprins total.
Va spun cinstit, l-am admirat atunci. A fost barbat. I-a umilit pe toti aia din tribuna. āI donāt give a fuck, you canāt hurt meā Si si-a vazut de treaba, a jucat o gramada mult si bine, scandalul si-a pierdut mult din amploare. Pentru ca fanii adversi au vazut ca nu ranesc pe nimeni.
Pe de alta parte,al nostru e din ce in ce mai afectat de asta. Parca e un razboi intre Ā« Baila, Vini Ā» pe care el se incapataneaza sa il foloseasca, asta fiind arma lui in razboi si Ā« mono Ā» pe de cealalta parte.
Iar daca el ar tine steagul sus in acest razboi, as fi 100% alaturi de el. Dar nu il tine ā¹ E afectat serios, iar rezultatele din teren se vad.
Cum spunea Torpy aici, pe site, if you talk the talk, you gotta walk the walk. Sunt 100% de acord cu el pe tema asta. Iar Vini talk the talk, nu se poate astepta ca ceilalti sa se dea la o parte sau sa se abtina sa il atace.
Pe scurt, Vini ar trebui sa ia o hotarare.Merge mai departe in acest razboi, dar isi asuma ca vor trage si adversarii sau trece peste tot si devine un jucator ca Ronaldinho, iubit de aproape toti.
Problema pe care o vad eu e ca idolul lui Vini nu a fost Ronaldinho, ci Neymar.
Si e pacat, pentru ca noi avem mare nevoie de Vini in perioada asta.
Sa speram ca totul va fi bine !
Hala Madrid
Despre autor
