E destul de greu de găsit o urmă a trecerii lui Luka Modric în Zadar, orașul în care s-a născut, în care familia lui și-a găsit locul, fugind de războiul din Balcani și în care croatul a făcut primii pași în fotbal, jucând pentru echipa locală.
Este la fel de dificil de ințeles de ce un sportiv de nivelul lui nu este o figură iconică în orașul natal. „Dacă eram în Argentina, imaginea lui ar fi peste tot”, ne spune Roman Morovic, directorul de comunicare al NK Zadar.
Cu toate acestea, există destule dovezi ale trecerii lui Luka prin acest loc: hotelul Kolovare, unde a stat o perioadă ca refugiat, hotelul IZ, mai modest, locul în care a trăit apoi până la 14 anj, când a semnat cu Dinamo Zagreb, complexul sportiv de la Visnjik, stadionul Stanovi … Beverly Hills de Croația, cum i-ar spune Sergio Ramos prietenului său.
Primii pași, într-o parcare
„Am avut viața obișnuită a oricărui copil normal, cu prieteni, cu distracții, jucând mereu fotbal”, spune Luka. „Am doar amintiri frumoase despre acea perioadă”.
Luka s-a născut la Zadar, dar, de la vârstă foarte fragedă, s-a mutat într-un oraș la 40 de km spre nord, Zaton Obrovacki, de unde a trebuit să plece în mijlocul războiului. Familia lui a locuit la hotelul Kolovare, iar parcarea acestuia, acum plină de mașini de închiriat pentru turiștii care se bucură de vară în Dalmația, a fost locul în care și-a început cariera. „Tatăl meu m-a dus la clubul local, iar acolo erau deja mulți copii. Am urmat, timo de șapte ani, școala din cadrul clubului.” Locuind deja la hotelul IZ (acum un centru pentru tineri), ajungea pe jos la terenul de antrenament și la stadion. Complexul sportiv era recent renovat și oferea spații pentru tenis, fotbal, baschet, volei și piste de atletism. Acolo, lângă sala Kreimir Cosic (ce poate găzdui 9000 de oameni), se află o statuie a lui Kosicf, legenda baschetului iugoslav. Și tot acolo și-a întâlnit primul „profesor de fotbal”, Tomislav Basic, care a murit in 2014, când Luka era deja la Real Madrid.
„Am fost și la Hajduk Split să dau probe, fără ca Basic să știe, iar el era președintele clubului la acea dată. Mi-au spus că sunt prea mic și că trebuie să mă întorc de unde venisem. Când m-a văzut, Basic mi-a spus: dacă nu ești destul de bun pentru Hajduk, nu ești nici pentru Zadar și nu te mai antrenezi cu noi. Așa că am petrecut câteva săptămâni agățat de o bară, ca să mai cresc. După vreo 2-3 luni, Basic i-a zis tatei că mă pot întoarce la echipă”.
Cu toate astea, Basic nu avea să stea cu mâinile în sân. Hajduk, cel mai important club din zonă, făcuse una dintre cele mai mari greșeli din istoria lor, când nu-l băgaseră în seamă pe Luka. Așa că Basic a bătut la ușa rivalilor de moarte: „el m-a recomandat la Dinamo Zagreb”, își amintește Modric. „Pentru mine, Basic este tatăl meu sportiv; pe lângă familie, părinți și prieteni apropiați, a fost unul dintre puținii care au crezut mereu în mine. Îmi pare rău că nu mai este printre noi, să vadă la ce nivel am ajuns, pentru că lui i se datorează, în mare parte, succesul meu ca fotbalist”.
Academia Zadar
Astăzi, clubul din Zadar nu este în cea mai bună formă, din păcate pentru oraș. Sportul nr. 1 aici este baschetul, dar oamenilor le place și fotbalul, iar câteva nume importante au plecat de acolo, în afară de Luka: Vrsaljko, Pras, Stipe Perica.
„Sper ca orașul să aibă, în viitor, o echipă solidă, ar merita să joace în prima divizie”, spune Luka. Odată ce intri le stadion, te întâmpină o fotografie imensă, de 2 metri. Nu este Modric, ci Hrvoje Custic, fiul actualului președinte, care a jucat cu Luka în perioada junioratului. Custic murit după ce s-a izbit cu capul într-unul dintre zidurile care înconjoară terenul, într-un meci de prima ligă. „Nu prea există poze sau documente din trecut”, spune mijlocașul croat. „Noua conducere încearcă să readucă clubul la un nivel mai înalt; înceecăm să îl reorganizăm, să schimbăm modul de lucru și să ridicăm echipa.”
Există, totuși, un loc în care cel mai cunoscut fotbalist din oraș are un altar, restaurantul Mamma Mia, pe care orice turist ar trebui să-l încerce, mai ales datorită felurilor de mâncare cu carne și pentru un delicios tort de ciocolată. Patronul ne-a mărturisit că el crede că „orice croat ar trebui să-i poarte admirație și respect lui Luka, atât ca fotbalist, dar mai ales ca om”.
Luka și baschetul
„Am jucat baschet. Zadar este un oraș sportiv și am jucat și baschet, pe lângă fotbal. Mi-a plăcut mult. Jucam cu prietenii, mai ales în vacanțe, fără niciun fel de reguli. Deși este un sport care îmi place, nu îl mai practic nici ca distracție, pentru că, pe vremea când eram la Tottenham, înaintea presezonului, mi-am scrântit glezna”.
Hugo Cerezo
Marca, 12 iulie 2018
